{"id":143,"date":"2023-11-07T10:14:28","date_gmt":"2023-11-07T10:14:28","guid":{"rendered":"https:\/\/psihotrainer.com\/?p=143"},"modified":"2023-11-07T10:14:28","modified_gmt":"2023-11-07T10:14:28","slug":"omul-se-va-uita-la-fata-dar-dumnezeu-la-inima","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/2023\/11\/07\/omul-se-va-uita-la-fata-dar-dumnezeu-la-inima\/","title":{"rendered":"\u201eOmul se va uita la fa\u021b\u0103, dar Dumnezeu, la inim\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"\n<p>De unde vin emo\u021biile, g\u00e2ndurile&#8230;\u0219i unde se duc ele c\u00e2nd se duc? Sunt emo\u021biile creeate de g\u00e2nduri, a\u0219a cum se credea p\u00e2n\u0103 acum sau putem privi acest proces dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, cea \u00een care emo\u021biile insele dau na\u0219tere g\u00e2ndurilor? P\u0103rerea unanim\u0103 a comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice s-ar \u00eendrepta c\u0103tre prima variant\u0103, cea \u00een care, g\u00e2ndurile noastre, uneori afectate de percep\u021bia subiectiv\u0103 asupra unui eveniment sau obiect determin\u0103 o emo\u021bie puternic\u0103 care se exprim\u0103 fie prin bucurie, triste\u021be, fric\u0103, furie, surpriz\u0103 sau dezgust. Dac\u0103 ar fi s\u0103 o simplific\u0103m \u0219i am stabili sediile g\u00e2ndurilor \u00een creier iar cel al emo\u021biilor \u00een inim\u0103, am ob\u021bine un traseu unidirec\u021bional, un lift care coboar\u0103 cu informa\u021bia din minte c\u0103tre inim\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u0218i ar fi r\u0103mas a\u0219a dac\u0103, \u00een 1991 doctorul Andrew Armour, profesor la Universitatea din Montreal \u0219i medic la spitalul Sacre Coeur nu descoperea ceea ce \u00een lucrarea sa academic\u0103 avea s\u0103 numeasc\u0103 \u201eMicul Creier\u201d, o re\u021bea neuronal\u0103 intrinsec\u0103 localizat\u0103 la nivelul inimii, 2 miliarde de celule musculare \u0219i 40.000 de neuroni.<\/p>\n\n\n\n<p>Deodat\u0103, lucrurile cap\u0103t\u0103 un altfel de sens, un dublu-sens, \u00een care, aparent, acest lift al transportului de informa\u021bii prime\u0219te si un buton de urcare, fiindc\u0103 neuronii inimii, de\u0219i foarte pu\u021bini la num\u0103r \u00een compara\u021bie cu cei din creier (100 de miliarde), transmit semnalele inimii \u0219i starea acesteia c\u0103tre creier. Mai mult decat at\u00e2t, unele \u201edecizii\u201d sunt luate deja de \u201emicul creier\u201d din inim\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 acolo unde credem c\u0103, de fapt, se centralizeaz\u0103 toate informa\u021biile \u0219i se iau toate deciziile. Spre exemplu, c\u00e2nd popula\u0163ii suficiente de cardio neuroni se activeaz\u0103 excesiv ca urmare a unui eveniment stresant, aritmiile cardiace pot ap\u0103rea din senin. Activarea concomitent\u0103 \u0219i excesiv\u0103 a neuronilor colinergici si adrenergici pot reprezenta un factor predispozant pentru geneza aritmiilor atriale sau ventriculare.<\/p>\n\n\n\n<p>Procesele de la nivelul inimii sunt mult mai profunde, \u201eg\u00e2ndurile\u201d inimii trezesc \u00een noi emo\u021bii care sunt mai apoi transmise c\u0103tre creier, iar acesta le analizeaza si le evalueaz\u0103. V-a\u021bi g\u00e2ndit de unde vine dorul? Cum, poate, cei 40.000 de cardio-neuroni simt un dezechilibru cauzat de o lips\u0103, de o nevoie chimic\u0103(inima fiind \u0219i o gland\u0103 endocrin\u0103) si se manifesta direct acolo, \u00een centrul fiin\u021bei noastre, \u00een piept? Nici m\u0103car nu mai e nevoie ca informa\u021bia s\u0103 urce, inima are memoria sa, amintirile sale \u0219i ca atare, reactioneaz\u0103 deseori de la sine, imediat, mai pur \u0219i mai sincer dec\u0103t dac\u0103 ar fi analizat\u0103 de c\u0103tre minte. Studii recente au ar\u0103tat c\u0103 inima trimite creierului semnale care nu sunt doar \u00een\u021belese de ea, ci \u0219i respectate. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit c\u0103i neuronale \u0219i mecanisme prin care informa\u021bia transmis\u0103 de la inim\u0103 la creier inhib\u0103 sau faciliteaz\u0103 activitatea electric\u0103 a creierului .<\/p>\n\n\n\n<p>Descoperirea aceasta \u00eens\u0103 pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii abordarea clasic\u0103, a psihoterapiilor, care g\u0103sesc ca unic\u0103 metod\u0103 de tratament sau de ameliorare a unei simptomatologii, terapia \u201emarelui creier\u201d. Ce ne facem atunci cu \u201emicul creier\u201d, cum i ne adres\u0103m lui&nbsp; si conexiunilor formate acolo, cum lucram simultan \u00een minte dar \u0219i \u00een inim\u0103 prin psihoterapie? Este procesul psihoterapeutic, cel pe care \u00eel folosim ast\u0103zi, complet \u0219i eficient? Se adreseaz\u0103 tuturor instan\u021belor care genereaz\u0103 procese psihice?<\/p>\n\n\n\n<p>E nevoie, a\u0219adar s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00e2t de aproape este pacientul de con\u0219tientizarea faptului c\u0103 vindecarea sa sau ameliorarea simptomului vine din sediul credin\u021bei \u0219i nu neap\u0103rat din r\u0103dacina g\u00e2ndurilor pe care, ca terapeu\u021bi, ne gr\u0103bim s\u0103 le recadr\u0103m. S\u0103 ne \u00eentoarcem catre tradi\u021bii si c\u0103tre in\u021belepciunea sfintelor c\u0103r\u021bi, unde, inima este prezentat\u0103 ca o realitate dinamic\u0103. Ea \u201ese bucur\u0103\u201d \u0219i se poate umple de dorin\u021be. \u00cen ea se afl\u0103 iubirea de fra\u021bi, dar \u0219i pacea. Tot ea poate fi plin\u0103 de mul\u021bumire \u0219i se poate \u00eenviora, dar se poate umple \u0219i de \u00eentristare; poate fi zdrobit\u0103 sau plin\u0103 de durere&#8230;\u201dC\u0103ci prin credin\u021ba din inim\u0103 se prime\u0219te dreptatea \u0219i prin m\u0103rturisirea cu gura se prime\u0219te m\u00e2ntuirea\u201d (Romani 10:10).<\/p>\n\n\n\n<p>Ca terapeu\u021bi, s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 imbog\u0103\u021bim paleta variat\u0103 a paradigmelor psihologiei, profit\u00e2nd de faptul ca este o \u0219tiinta modern\u0103, dinamic\u0103, neexplorat\u0103 \u00een complexitatea sa, acord\u00e2nd mai mult\u0103 aten\u021bie inimii fiindc\u0103, acolo,\u00een cele patru camere ale sale se afl\u0103 cheile vorbirii \u0219i ale min\u021bii \u0219i pentru c\u0103 emo\u021biile inimii dicteaz\u0103 natura discursului \u0219i orientarea g\u00e2ndirii care este o consecin\u021b\u0103 a sim\u021birii iar sim\u021birea&#8230; i\u0219i are loca\u0219ul ei in spatele sternului.<\/p>\n\n\n\n<p>Putem astfel concluziona c\u0103, inima \u00ee\u021bi poate deschide mintea sau \u021bi-o poate \u00eenchide. Din pricina ei po\u021bi \u00een\u021belege anumite lucruri \u0219i nu le po\u021bi \u00een\u021belege pe altele. Inima \u00ee\u0219i ia uneori decizii pentru sine, inaintea min\u021bii con\u0219tiente, \u201eg\u00e2nde\u0219te\u201d \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 \u00een baza emo\u021biilor pe care le \u201esimte\u201d. Aproape revelatoriu, vorbele pline de \u00een\u021belepciune, p\u0103strate \u00een lada de zestre a graiului nostru, cap\u0103t\u0103 sens..\u201dce pleac\u0103 din inim\u0103, la alt\u0103 inim\u0103 ajunge\u201d,\u201ds\u0103 ne rug\u0103m din inim\u0103\u201d(ceea ce exclude automat mintea con\u0219tient\u0103 \u0219i interac\u021biunea cu ea), \u201e mi s-a luat o greutate de pe inim\u0103..\u201d, \u201dm\u0103 doare inima\u201d, \u201eam un foc la inimioar\u0103\u201d \u201e s-a stins de inim\u0103 albastr\u0103\u201d \u201ete iubesc&#8230;din inim\u0103!\u201d, \u201cFerici\u021bi cei cura\u021bi cu inima, c\u0103 aceia vor vedea pe Dumnezeu\u201d (Matei 5, 8)&#8230;\u0219i deodat\u0103, ca dup\u0103 o m\u0103rturisire \u00eencepem s\u0103 sim\u021bim mai profund, \u0219i s\u0103 pricepem altfel, mai simplu de unde ar trebui inceput\u0103 orice terapie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De unde vin emo\u021biile, g\u00e2ndurile&#8230;\u0219i unde se duc ele c\u00e2nd se duc? Sunt emo\u021biile creeate de g\u00e2nduri, a\u0219a cum se credea p\u00e2n\u0103 acum sau putem privi acest proces dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, cea \u00een care emo\u021biile insele dau na\u0219tere g\u00e2ndurilor? P\u0103rerea unanim\u0103 a comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice s-ar \u00eendrepta c\u0103tre prima variant\u0103, cea \u00een care, g\u00e2ndurile noastre, uneori &hellip; <\/p>\n<p class=\"link-more\"><a href=\"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/2023\/11\/07\/omul-se-va-uita-la-fata-dar-dumnezeu-la-inima\/\" class=\"more-link\">Read more<span class=\"screen-reader-text\"> &#8220;\u201eOmul se va uita la fa\u021b\u0103, dar Dumnezeu, la inim\u0103\u201d&#8221;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/143"}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=143"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/143\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":145,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/143\/revisions\/145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihotrainer.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}